vineri, 5 iunie 2009

Adio...


Mai esti?
Da.
Unde? De ce nu pot sa te vad?
Pentru ca sunt plecat.
Unde?
Intr-un loc din care pot sa te vad si sa am grija de tine.
De ce ai plecat?
Nu a fost decizia mea.
Dar a cui?
A noastra.
Adica?
Ai sa intelegi!
Cand?
Cand inima iti va fi deschisa.
Ma doare.
Stiu. Va trece.
Cand?
In trecutul de maine...
Lacrimi au curs in nestire, inima refuza sa se vindece... dupa o perioada lacrimile au disparut iar durerea era o amintire... dar ce nu a disparut a fost o imagine. Imagine care o facea sa se simta in siguranta...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

A apărut o eroare în acest obiect gadget