miercuri, 22 aprilie 2009

Ideal...

"Diferenta dintre perfectiune si ideal este realitatea!!!"
Asta imi spunea un foarte bun prieten!
Si doamne, mare drepatate mai avea!
De ce spun asta?
Pai e simplu!
Cu totii cautam idealul si perfectul! Si nu renuntam decat atunci cand realitatea ne izbeste din plin!
Cautam ideal si perfect in tot! Cu toate ca undeva in subconstientul nostru stim foarte bine ca nu exista. Dar pentru ca suntem oameni nu ascultam niciodata de subconstient si nici de cei din jurul nostru. Pentru ca deh` noi nu avem nevoie de ajutor si nici de sfatul nimanui! Stim tot! Nui asa?
NU!! Avem nevoie de ajutor! Dar nu il cerem! Pentru ca ne simtim inferiori! Cel putin asa gandeam eu! Pana o foarte buna prietena, fata de care am gresit foarte mult si nu stiu cum a avut puterea sa ma ierte, mi-a deschis ochii si mi-a amintit ca sunt OM!
Cu totii suntem! Dar o ascundem! E mai usor sa te prefaci ca esti de gheata si ca nimic nu te atinge! Dar e un risc enorm de mare! Astfel pierdem tot! Prieteni, iubiri, amici, tot!!!
Si cand ramai singur te macina o intrebare! "unde am gresit?"
Raspunsul e simplu! "in tot!"
Dar nu il acceptam! Nu dam vina pe nimeni, pentru ca stim ca toti au vrut sa ne ajute, dar asa ca niste masochisti ne inchidem si nu mai lasam pe nimeni sa fie in preajma noastra!
Idealul si perfectul nu exista! Si trebuie sa acceptam si sa apreciem la adevarata valoare ce avem langa noi!
Daca facem asta, totul va curge mai usor si nu vom mai uita sa zambim!

multumiri Catalina Visinescu

2 comentarii:

  1. Idealistii cauta perfeciunea in toate ...Realistii cauta ceva cat mai aproape de perfect.
    Cu totii avem nevoie de perfectiune, de mai bine .. e o cale sigura spre evolutie. Daca nu am visa ceva mai bun, cum am putea sa mergem mai departe? Cat si cum visam, cat de departe mergem cu inchipuirea, asta e la latitudinea fiecaruia. Perfect nu o sa fie niciodata.. ideal .. doar in contextul re real.
    Intr-adevar .. multi nu cer ajutor din teama reactiilor celorlalti sau a sentimentului de inferioritate. A te crede capabil de supravietuire singur e narcicist si ireal. Depinde de persoana respectiva sa sa stie ce si cui sa ceara .Unii oameni te vor ajuta fara sa te condamne sau judece, altii te vor critica si te vor jigni ..
    E totul parte din marea aventura numita OM. Razi, plangi , iubesti, esti iubit, deziluzionat, dezgustat, fericit, implinit, singur, inchis, deschis ... viata e un joc.Regulile le faci tu ... fa-le sa fie cat mai bine pentru tine :)

    Imbratisari!

    RăspundețiȘtergere
  2. E drept perfectiunea nu exista, iar idealul e de neatins si atunci ... constienti fiind de aceste lucruri ramane sa ne multumim sa fim mediocri, sa renuntam la ideal si la vise? Sau poate urmarind perfectiunea si idealul sa intelegem la un moment dat ca mai important e drumul, ceea ce ne face el sa devenim. Fiecare din noi avem parte de alte experiente, fiecare adunam si depozitam alte cunostinte, dar in final cred ca e important cat din ceea ce devenim noi reusim sa transformam in plus-valoare si cat reusim sa daruim altora, indiferent in ce mod zambet, ajutor, iertare ...

    RăspundețiȘtergere

A apărut o eroare în acest obiect gadget