Mă urăşti, mă renegi dar mă iubeşti
Mă respingi, mă alungi, mă vrei aproape
Vrei să pleci fără să mă părăseşti
Singură vrei să fii, dar visezi...
Că te strang în braţe
*
Îmi spui că pleci, mă iei de mână
Te îndepărtezi şi mă săruţi
Plecând te apropii de mine
Te iau în braţe şi...
Adormim tăcuţi...
*
Mă părăseşti, te urci în tren
Trenul ce se întoarce la mine
Dragostea noastră e un refren
Paradoxal, dar ne aparţine
Iubirea descrisa de tine e una devoratoare , de care vrei sa scapi, dar fara care nu poti respira, in care te pierzi doar pentru a te regasii...ca dependenta de un drog...atat de nociv ,dar atat de necesar...
RăspundețiȘtergereSentimente exprimate placut! Foarte frumos...! :)
RăspundețiȘtergere