Închisoarea pentru suflete

Tu.. pentru ce ești închis?
Mi-am ucis viața...  dar tu?
Sunt nevinovat, am fost ucis...
Si cine și-a pus lacatul?
Nu-mi amintesc decât lumina ei

Dar tu pari tânar, ce ai facut?
Corpul meu s-a sinucis,
La apasat un sumbru trecut
Iar eu, aici am fost trimis

Cum arata lumina ei?
Era calda, ma ucis fara a clipi
N-am vazut decât durerea ei, ...
Sau era a mea? Nu-mi pot aminti

De ce sunt închise atâtea suflete?
Pentru că-s abandonate!
Lumea nu mai iubește!
Uită pentru ce trăiește!

Și de ce-s sufletele pedepside?
Ce au facut ele greșit?
Așa e legea, sufletele sunt uitate
Și omul rămâne nepedepsit!

Iar sufletul ce m-a ucis?
Ce se va întâmpla cu lumina?
Va si el închis...
Ți-am spus așa e legea

Luminile se vor stinge
Toți ne vom izola
Nimeni nu  ne va mai atinge
Și singuri vom suspina

Știu ca nu e drept...
Asta voiai să-mi reproșezi
Însa nimic nu mai e corect
Deci în zadar mai visezi...