singur stau si mi-amintesc
de tine, de mine, de noi
fara sa vreau, zambesc
amintindu-mi de noi
*
o lacrima se prelinge
plecata din suflet
in drumul ei atinge
inima ce-mi scoate un urlet
*
un urlet de disperare
ce se stinge incet
te caut in departare
dar te-ndepartezi, incet, incet....
.JPG)
mi-e dor de-o voce cristalina 
M-am trezit dimineaza si vad un mesaj... pe blog "ai primit un premiu"... premiu primit de la o prea simpatica domnisoara si anume Anne(imi cer scuze dar nu stiu numele real) care administreaza blogul http://annein.blogspot.com/
cu toate ca nu am nici cea mai vaga idee pentru ce l-am primit am sa il accept cu zambetul pe buze si am sa urmez si eu regulile! Asa ca acest premiu mai pleaca la zece persoane!
Ca orice altceva ce se intapla pe lumea asta.. in momentul in care primesti un premiu, trebuie sa indeplinesti urmatoarele conditii:
1. afişarea premiului;
2. afişarea linkului celui care a acordat acest premiu;
3. oferirea lui la 10 bloggeri;
4. informarea bloggerilor prin mesaj.
Dupa o pauza destul de lunga, iata ca stau in fata monitorului cu tastatura in brate si degetele imi alunega usor pe tastatura.... Am trecut printr-o perioada putin mai grea si a trebuit sa stau foarte mult in casa si mai ales in pat... perioada in care am avut timp sa ma gandesc foarte mult la multe lucruri. Lucruri precum tara asta de cacat in care traim, care nu ofera nimic dar cere tot (o afacere foarte proasta) dar cu toate astea inca nu vreau sa plec. Undeva in naivitatea mea inca cred ca mai pot schimba ceva. Poate am sa mor cu speranta mea cu tot... dar nah... e alegerea mea... Am mai meditat la oamenii de cacat care de dirijeaza destinele intr-o directie total eronata... dar vb aia lumea i-a votat de amu sa se spele pe cap cu ei... Dar cel mai important lucru pe la care m-am gandit a fost Ionut Lucian Cotovanu. Pentru cei care nu ma cunosc, m-am nascut cu o doza semnificativa de nebunie si prostie. Un amestec foarte periculos (nu incercati asta acasa!!), amestec care m-a facut sa ies de cateva ori cu moartea la cate o bere si sa plec ca un nesimtit lasand-o pe ea sa plateasca. Pe langa acest amestec, m-am nascut si cu o durere extraordinar de puternica in cot vis-a-vis de mine. "Ce? doctor? Tratament? Ma faci sa rad!!! lasa glumele." sau "ce? e riscant? aham. pai bineinteles ca ma bag!" As putea sa dau astsfel de exemple pana maine si tot nu as termina.... Ce ma facut sa meditez asupra mea? Intr-o zi m-am trezit si eu ca omul sa merg la serviciu si mi s-a facut foarte rau... O cascada de sange se prelingea din narile mele, nu puteam sa stau in picioare din cauza ca aveam rau de inaltime si altele... m-am intors repejos acasa si m-am bagat in pat cu gandul ca imi va trece. O persoana deosebita a stat pe capul meu pana am sunat un prieten si a venit cu masina dupa mine pentru a ma duce la spital. La spital.. nah.. ca la spital... analize, ecografii injectii si altele... verdict... "Baiatule.... daca nu te apuci urgent de tratament intr-un an, doi te cureti." Asa ca m-am apucat si eu de luat pastile.... La sfarsit de saptamana ajung la acea persoana speciala si petrec 2 zile de neuitat alaturi de ea. doua zile in care aproape ca m-am vindecat si am reusit sa ma relaxez in totalitate! Lucru pentru care nu cred ca am cum sa ma revansez! Daca e cineva care se intreaba pentru ce am "pus cartile pe masa" raspunsul e simplu. Atunci cand te astepti mai putin apare in viata ta o persoana cu totul speciala care iti schimba cursul vietii in bine. Poate o face inconstient dar o face! Ideea e sa apreciem acea persoana la maxim!
Indiferent de ceea ce simti sau crezi despre mine vreau sa stii un singur lucru! Mi-e un dor nebun de tine si datorita tie am inceput sa traiesc!
